Ştiri telefoane mobile şi comunicaţii, pagina 1

Se vorbeşte cam de un an de tehnologia nano-SIM, că urmaş pentru microSIM şi Apple e de obicei cap de afiş când vine vorba de acest subiect. Ei bine, de această dată RIM şi Motorola sunt în avantgarda, după ce a existat o contradicţie între aceste companii şi Apple şi Nokia cu privire la designul noului slot de cartela SIM.
 

Motorola şi RIM au ajuns la o înţelegere şi au depus actele pentru un design comun. În imaginea de mai sus puteţi vedea cam ce presupune acest nou format. Cu ceva timp în urma Nokia a avut plângeri că designul Apple ar putea provoca blocaje, deoarece marginile de plastic sunt aproape inexistente. Producătorul de SIM-uri G&D a revizuit designul pentru a adăuga mici margini, care vor împiedica blocajele, dar tot nu există un consens între marile companii menţionate anterior.

Motorola şi RIM au contactat Apple şi au promis că vor încerca să combine cele două designuri în unul singur, cu suportul Samsung. Se pare că gigantul din Cupertino e deschis la această idee, dar nu e chiar convins că designul este realizabil. Chiar şi noul design este majoritar format din ideile Apple, cu 20% fiind contribuţia RIM, Motorola şi Nokia. Va exista în continuare compatibilitatea cu sloturi SIM prin adaptoare evident, iar noul SIM va avea o margine care va permite introducerea şi scoatele cartelei cam ca în cazul unui card microSD.

Cercetătorii francezi au creat un nou tip de tapet, care are darul de a reţine semnalul WiFi şi de a nu-l lăsa să treacă de zid. Şi asta fără a cauza scăderi de semnal de telefonie sau radio. Prin această metodă ar creşte siguranţa reţelelor WiFi, care pot fi hackuite de către răuvoitori, sau de către celebri hoţi de WiFi.
 

Noul tip de tapet foloseşte o cerneală conductoare care conţine cristale de argint, ce vor bloca frecvenţele de operare ale unui router WiFi. Routerul va funcţiona normal, dar semnalul nu va trece de pereţii tapetaţi. Deocamdată totul e în faza de prototip, iar cercetătorii de la Grenoble spera să aducă în faza comercială tapetul la începutul anului viitor. O companie britanică din domeniul apărării a dezvoltat un tapet similar în 2004, dar acela costă peste 500 de lire sterline pe metru pătrat, deci nu era un produs viabil.

Cercetătorii de la Institutul Grenoble afirma că soluţia lor va costa la fel de mult ca şi un tapet convenţional, deşi nu au menţionat vreun preţ. E drept că există şi hibe în această tehnologie, cum ar fi prezentă unui tavan, a podelei, uşilor şi ferestrelor. Cercetătorii au afirmat că intenţionează să creeze şi variante transparente de tapet pentru acestea.

LTE este acronimul de la Long Term Evolution și reprezintă următorul standard pentru comunicarea wireless. Este bazată pe GSM / EDGE și UMTS / HSPA, dar crește viteza de transfer pentru că folosește tehnologie nouă. Prima rețea de acest fel a fost inaugurată în Oslo și Stockhom de către TeliaSonera pe data de 14 decembrie 2009.
 

S-a răspândit mai ales în SUA și din 2012 a pătruns și în Europa: Marea Britanie, dar și unele țări din vestul se pregătesc să o adopte. În România nu s-a făcut nicio declarație oficială și nicio licență 4G nu a fost vândută. Presupun că Vodafone, Orange și Cosmote încearcă să monetizeze actuala infrastructură pe 3G până să treacă pe 4G ce ar genera noi costuri și o amortizare greoaie.

În SUA se lansează numeroase telefoane LTE. Unele ajung și în Europa, dar fără 4G cum este cazul lui Nokia Lumia 900. Mai jos dați de câteva telefoane care cred că ar prinde bine și în țara noastră. Am selectat câteva modele ce nu cred că vor primi o versiune europeană și vor rămâne doar în SUA.

HTC Evo 4G LTE
 

Este un fel de HTC One X cu arhitectură Qualcomm Krait dual-core la 1.5 GHz. Gândiți-vă cum ar fi un HTC One S cu display de 4.7 inch și rezoluție HD față de 4.3 inch și qHD de 540x960 pixeli.
 

Smartphone Detalii tehnice	HTC Evo 4G LTE
Ecran	Super IPS LCD2 de 4.7 inch cu rezoluție 720x1280 pixeli
Procesor	Dual-core Qualcomm la 1.5 GHz Krait
Memorie	1 GB RAM, 16 GB spațiu de stocare și microSD de până la 32 GB
GPU	Adreno 225
Sistem de operare	Android 4.0 Ice Cream Sandwich
Conectivitate	LTE cu viteze de download de până la 100 Mbps, Wi-Fi a/b/g/n, Wi-Fi direct, DLNA, Wi-Fi hotspot, bluetooth 3.0, NFC, microUSB, jack de 3.5 mm, GPS
Cameră foto și video	8 Megapixeli, autofocus, LED flash, filmează la 1080p cu 30 fps, cameră frontală de 1.3 Megapixeli și filmează HD
Baterie	2.000 mAh
Greutate	134 gr.
Grosime	8.9 mm

HTC Droid Incredible 4G LTE
 

Un alt smartphone cu LTE, dar cu dimeniunile mai compacte și gândit pentru rețeaua Verizon. Aduce un display de 4 inch și tehnologia Qualcomm Krait cu un dual-core subtactat la 1.2 GHz. Datele tehnice îl duc spre zona de top, dar fără un display uriaș.

Smartphone Detalii tehnice	HTC Incredible 4G LTE
Ecran	S-LCD de 4 inch cu rezoluție 540x960 pixeli
Procesor	Dual-core Qualcomm la 1.2 GHz Krait
Memorie	1 GB RAM, 8 GB spațiu de stocare și microSD de până la 32 GB
GPU	Adreno 225
Sistem de operare	Android 4.0 Ice Cream Sandwich
Conectivitate	LTE, Wi-Fi a/b/g/n, Wi-Fi direct, DLNA, Wi-Fi hotspot, bluetooth 4.0, NFC, microUSB, jack de 3.5 mm, GPS
Cameră foto și video	8 Megapixeli, autofocus, LED flash, filmează la 1080p, cameră frontală de 1.3 Megapixeli care filmează HD
Baterie	1.700 mAh
Greutate	132 gr.

LG Lucid 4G
 

La fel ca și Droid Incredible este gândit pentru Verizon. Pare a fi un fel de LG Optimus 2X cu LTE și cu un plus minor la procesor, memoria RAM, baterie. LG aduce prețuri bune în raport cu ceea ce oferă ca și performanță.

Smartphone Detalii tehnice	LG Lucid 4G
Ecran	IPS LCD de 4 inch cu rezoluție 480x800 pixeli
Procesor	Dual-core la 1.2 GHz
Memorie	1 GB RAM, 8 GB spațiu de stocare și microSD de până la 32 GB
GPU	-
Sistem de operare	Android 2.3 Gingerbread
Conectivitate	LTE, Wi-Fi b/g/n, Wi-Fi direct, Wi-Fi hotspot, DLNA, bluetooth 4.0, microUSB, jack de 3.5 mm, GPS
Cameră foto și video	5 Megapixeli, filmează la 1080p și dispune de cameră frontală
Baterie	1.700 mAh
Greutate	142 gr.
Grosime	11.4 mm

LG Optimus LTE2
 

Telefon ce a și ajuns la a doua generație și primul dacă nu mă înșel cu 2 GB RAM. Specificațiile hardware sunt de top și nu i se poate reproșa nimic din acest punct de vedere. Păcat că LG nu a anunțat și o versiune doar 3G.
 

Smartphone Detalii tehnice	LG Optimus LTE2
Ecran	True HD-IPS LCD de 4.5 inch cu rezoluție 720x1280 pixeli
Procesor	-
Memorie	2 GB RAM, microSD de până la 32 GB
GPU	-
Sistem de operare	Android 4.0 Ice Cream Sandwich
Conectivitate	LTE, Wi-Fi b/g/n, Wi-Fi direct, DLNA, Wi-Fi hotspot, bluetooth 3.0, microUSB, jack de 3.5 mm, GPS
Cameră foto și video	8 Megapixeli și filmează la 1080p, dispune de cameră frontală
Baterie	2.150 mAh
Greutate	-
Grosime	-

Motorola Droid 4 XT894
 

Ar fi pe placul celor ce-și doresc o tastatură qwerty fizică pe mecanism slide lateral. La Droid 4 nu se face niciun compromis în ce privește performanță, iar hardware-ul este identic aproape cu cel integrat de Samsung Galaxy Nexus.

Smartphone Detalii tehnice	Motorola Droid 4
Ecran	TFT de 4 inch cu rezoluție 540x960 pixeli și 16 milioane culori
Procesor	Dual-core TI OMAP 4430 la 1.2 GHz
Memorie	1 GB RAM, 16 GB spațiu de stocare și microSD de până la 32 GB
GPU	PowerVR SGX540
Sistem de operare	Android 2.3 Gingerbread
Conectivitate	LTE, Wi-Fi b/g/n, Wi-Fi hotspot, bluetooth 4.0, microUSB, jack de 3.5 mm, GPS
Cameră foto și video	8 Megapixeli și filmează la 1080p, cameră frontală la 1.3 Megapixeli care filmează HD
Baterie	1.785 mAh
Greutate	178 gr.
Grosime	12.7 mm

Ce smartphone LTE de mai sus credeți că vi s-ar potrivi?

Ne-am propus în acest articol să vă prezentăm fiecare tip de display pentru smartphone-uri existent pe piață și să analizăm comportamentul în comparație cu atât de vehiculatul AMOLED. De ce AMOLED? Pentru că reprezintă viitorul, deja au fost prezentate televizoare, cu ocazia CES 2012, bazate pe această tehnologie, de la producători precum Samsung și LG. Și pentru că oferă avantaje greu de egalat. Ecranul este, fără îndoială, cea mai importantă componentă la alegerea unui smartphone.

AMOLED - Active-Matrix Organic Light-Emitting Diode

OLED-urile, sau organic light-emitting diode, există pe piață de ceva timp și au un beneficiu semnificativ: pentru a produce negru, OLED-urile sunt pur și simplu oprite. Pentru a produce o culoare de lumină, ele trebuie pornite în funcție de intensitatea culorii. Astfel, potențialul pentru economisirea energiei în dispozitivele mobile este foarte mare.

"Matrice activă", descrie modul în care fiecare OLED este activat și controlat. Alternativa este “Matrice pasivă”, caz în care sunt adresate șiruri și coloane de OLED-uri, spre deosebire de fiecare OLED individual. Display-urile AMOLED sunt foarte luminoase, foarte eficiente în ce privește consumul de energie și datorită matricei active afişează imaginile foarte fluent.

O problemă a ecranelor AMOLED este vizibilitatea scăzută în lumina soarelui. Panourile AMOLED sunt fabricate din trei straturi: AMOLED-urile propriu-zise, panoul tactil, fabricat din sticlă şi apoi suprafaţa de protecţie, cu aer între fiecare strat. Difuzia lumini prin toate cele trei straturi cauzează vizibilitatea scăzută când ecranul este expus luminii solare directe.
 

Nokia ClearBlack Display, utilizat în modelele de top ale finlandezilor, aduce performanțe superioare implementate tehnologiei AMOLED, prin înlăturarea filtrului de polarizare existent în această gama de display-uri. Fară filtru care să obstrucționeze pătrunderea luminii, câștigăm contrast și luminozitate.
 

Super AMOLED (și Super AMOLED HD)

Este îmbunătățirea adusă de gigantul coreean Samsung la ecranele AMOLED. Înlătură principalul inconvenient, vizibilitatea scăzută în lumina soarelui, fuzionând panourile fără aer între straturi. Astfel beneficiem și de saturație crescută și contrast îmbunătățit la afișarea imaginii.

Dezavantaj caracteristic al ecranelor Super AMOLED este “Matricea Pentile”. Spre deosebire de matricea convențională RGB, unde sunt utilizați 3 sub-pixeli (Red, Green, Blue), în cazul Pentile aven doar 2 sub-pixeli care ajută la formarea celui de-al treilea. Acest dezavantaj se transpune în cazul rezoluțiilor scăzute, unde sunt vizibile, dacă ne uităm foarte aproape, anumite puncte negre în compoziția imaginii.
 

Super AMOLED Plus

Reprezintă un upgrade major față de Super AMOLED. Principala caracteristică de menționat este utilizarea matricei RGB, față de pentile în Super AMOLED. Aceasta se transpune în număr crescut de pixeli, în consecință claritate mai mare a imaginii. De asemenea, display-ul este mai subțire și mai luminos. Și consumul de energie a beneficiat de o îmbunătățire.
 

LCD - Liquid cristal display

LCD este un ecran plat, format din pixeli, care utilizează proprietățile cristalelor lichide - modulare a luminii. Cristalele lichide nu pot și lumina, pentru acest motiv, pixelii trebuie așezați în fața unei surse de lumină sau a unei oglinzi reflectoare. LCD este pilonul afișajelor de toate tipurile și poate fi găsit în într-o gamă largă de dispozitive, de la telefoane la panouri publicitare. Toate display-urile bazate pe acest tip de tehnologie folosesc o matrice RGB cu 3 sub-pixeli.

SLCD - Super-ul asociat în denumirea display-ului LCD înseamnă utilizarea unei noi tehnologii de emisie a luminii, pentru contrast îmbunătățit. Prin comparaţie cu AMOLED, SLCD oferă culori mai calde, conform părerilor utilizatorilor. Nivelul contrastului este satisfăcător dar nu îl atinge nici pe departe pe cel al AMOLED. Consum mai bun de energie față de un LCD convențional, însă prin comparație cu AMOLED, consumul energetic este mare. Spre exemplu, dacă la AMOLED putem utiliza un wallpaper de culoare închisă pentru a opri o parte din AMOLED-uri și eficientiza consumul, nu avem această opțiune cu un panou tip SLCD.

SLCD nu ar trebui să fie confundat cu S-LCD, care este numele întreprinderii mixte Samsung / Sony, într-un efort comun pentru fabricarea de panouri LCD. De curând, Sony a achiziționat acțiunile Samsung la această întreprindere.

Din cauza ofertei limitate de panouri AMOLED, furnizate de Samsung, HTC a început să folosească SLCD pentru dispozitivele lor de la sfârșitul lui 2010 și utilizează acest tip de display și în prezent.
 

SLCD2 este display-ul utilizat în cel mai nou dispozitiv HTC – One X. Nu se cunosc foarte multe detalii despre procesul de fabricație al acestui tip de display, însă se presupune că a fost construit folosind o tehnică similară cu cea AMOLED. SLCD2 oferă contrast mai bun și vizibilitate din unghiuri îmbunătățită față de modelul precedent. În ce privește consumul de energie, nu există date concrete dar putem presupune că a beneficiat de o îmbunătățire și la acest capitol.
 

IPS - In plane switching

Display-urile de tip LCD suferă din cauza contrastului foarte scăzut și unghiurile de vizualizare minime, aspect foarte lesne observat cu cât ne îndepărtăm mai mult privirea de centrul ecranului. In-plane switching este o soluţie mult mai costisitoare la problema unghiurilor de vizualizare, prin schimbarea direcţiei în care moleculele de cristale lichide se muta. Deci, în loc de comutarea normală, în unghi drept sau perpendicular, în cazul panourilor de comutare IPS moleculele sunt comutate în acelaşi plan cu panoul. Aceasta înseamnă că lumina transmisă prin intermediul moleculelor pot fi vizualizată din (aproape) orice unghi.

IPS este tehnologia cel mai des utilizată la monitoarele LCD şi de obicei, la preţuri de trei ori mai mari decât un LCD convențional.. Este tehnologia din spatele “Retina Display” folosit în Apple iPhone 4 și 4S. Deși nu strălucesc (dar nici nu dezamăgesc) la capitolul contrast sau luminozitate, prin comparație cu AMOLED, oferă un ton al culorilor foarte apropiat de realitate.
 

De curând, cei de la LG au dezvoltat un tip de display bazat pe tehnologia IPS și numit AH-IPS. Acesta beneficiază de rezoluție de până la două ori mai mare decât cea a unui LCD convențional. Conform producătorului, acest tip de display este singurul care poate oferi rezoluție HD reală, datorită folosirii matricei RGB și rezoluției înalte. LG a făcut referire la Samsung și al lor Super AMOLED HD care, folosind o matrice pentile, cu număr redus de pixeli, nu oferă o rezoluție HD reală. Un alt tip de display demn de menționat și fabricat tot de LG este Nova Display utilizat în LG Optimus Black. Acesta oferă cea mai mare luminozitate (700 nits față de 400 în iPhone 4S) existentă pe piață.
 

Cei de la FPSRussia au postat un clip foarte interesant în care vedem clasică drona tip elicopter de jucărie cu 4 elice, dar în varianta dotată cu mitralieră. Controlată cu ajutorul unui iPad, jucăria zburătoare doboară ţinte şi incendiază chiar o maşină, dovedindu-şi atributul de veritabilă arma. Din păcate clipul este doar un fals...
 

Pe numele său Sharleen, acest vehicul aerian modificat a fost personalizat cu o mitralieră cu 100 de gloanţe. Quadrocopterul este controlat complet de pe un iPad şi dacă va deveni vreodată o realitate nu vă recomand acest gadget, deoarece dronele se controlează foarte greu şi veţi sfârşi prin a vă împuşca singuri. Evident vorbim aici despre o armă, deci nu e la îndemâna oricui şi am o presimţire că acesta este de fapt un viral care face reclamă la un produs. La ce produs încă nu ştiu, dar se vehiculează că ar fi vorba despre noul joc Call of Duty...

Şi totuşi, dacă se va găsi o singură persoană să construiască aşa ceva lucrurile vor deveni destul de grave. Printre indiciile care dau de gol clipul se numără în special accentul rusesc fals al prezentatorului din acest video. Şi dacă totuşi Sharleen este reală am o singură obiecţie: ce fel de ţinte poate dobora un obiect atât de zgomotos şi care trage atât de imprecis? Poate unele surde şi paralizate...
 

Iată că inovaţiile din domeniul smartphone-urilor nu se rezumă doar la cele mai noi procesoare sau cei mai tari senzori de cameră, ci şi invenţii cu adevărat utile. Este şi cazul "pantofului haptic" Le Chai creat de către inginerul Anirudh Sharma, produs al Laboratoarelor HP.
 

Anirudh îşi imaginează o pereche de gadgeturi ascunse în pantofii unei persoane nevăzătoare, care e ghidată prin vibraţii de încălţămintea sa. Un smartphone Android cu GPS controlat prin comandă vocală se afla la baza acestui sistem, iar smartphone-ul transmite informaţii la senzori şi motoare din încălţăminte care vibrează astfel încât să ghideze persoană cu probleme de vedere. Astfel, dacă nevăzătorul se apropie de o intersecţie, motorul va vibra cu intensitate crescută în stânga dacă e nevoie ca persoană să o ia în stânga sau în dreapta, dacă trebuie să se întoarcă în acea direcţie.

Ideea a fost expusă în clipul video de mai jos şi a fost creată în timpul unui workshop MIT Media Lab. Sharma vorbeşte despre ideea sa în cadrul unei intrunuri TEDx, rezultatul fiind acest clip, iar ideea este foarte interesantă, mai ales că ar putea schimba modul în care interacţionează persoanele nevăzătoare cu lumea din jur.
 

Citeam zilele trecute un review, pe un site recunoscut pe plan internaţional, la un smartphone lansat anul acesta. M-am oprit la aspectul “negativ” semnalat de redactor privind dispozitivul: “Din păcate procesorul este doar dual core”. Asta în condiţiile în care acelaşi redactor se plângea într-un articol dedicat, că încă nu a primit update-ul la Ice Cream Sandwich pe Nexus S-ul lui. Și atunci, având în vedere că el se descurcă foarte bine cu un dispozitiv single core, cum este Nexus S, de ce încearcă să mă influenţeze să cred că am nevoie de mai mult?
 

Pe cine urmărim? Văzând numărul ridicat de producători de dispozitive, ne este greu să realizăm care este viziunea cea mai realistă. Cei de la Google au decis să folosească un chipset dual core în cel mai nou dispozitiv al lor. Dar procesorul nu este așa de important pe cât se vrea să credeți. Platforma Ti-Omap aleasă de cei de la Google include memorie Ram dual chanel, procesor dedicat (DSP) pentru redare video 1080p cu accelerare hardware, DAC dedicat pentru sunet, Wi-Fi Direct și se pare că este compatibil cu cel mai nou standard wireless video pe care nici Tegra 3, nici Snapdragon S4 nu-l încorporează. Alt producător care a ales soluţia dual core este Sony. Într-un interviu recent președintele companiei a dezvăluit că vor opta tot pentru soluții dual core pe viitor, însă folosind procesoare mai noi (Cortex A15).

Marketing, sus și dincolo de. Nu vrem să ne lăsăm intimidați, însă subtilități ca cele semnalate la începutul articolului ne pot determina să luăm o decizie pripită. Admițând că vrem să avem ce este mai nou în materie de tehnologie, justificăm achiziții de care nu avem nevoie. Interesul operatorilor și al producătorilor nu este să păstrăm un dispozitiv mai mult timp. Pentru acest motiv și calitatea materialelor care intră în compoziția telefoanelor a scăzut mult de la an la an și nu, nu mă refer doar la exterior. S-a recurs la diverse stratageme pentru a înlesni eforturile comunităților în a actualiza Rom-urile pe smartphone-urile ce au pierdut suportul din partea producătorului, deși unele sunt încă în vânzare.

Software și suport. Configurațiile hardware bune trebuie să beneficieze de software pe măsură. Producătorul trebuie să justifice ce oferă în plus. Dacă este vorba doar de viteză, cred că este cazul să mai așteptăm. Da, unele modele au nevoie de quad core pentru a rula decent interfețele integrate de producător. A se vedea exemplul Galaxy S/Nexus S unde, în aceeași configurație hardware, Samsung nu a putut actualiza Galaxy S-ul la Ice Cream Sandwich pe când Google a putut pentru Nexus S. Cum a justificat Samsung? “Insuficientă memorie Ram (512) pentru a rula interfața TouchWiz în Ice Cream Sandwich”. În aceeași idee, Sony a promis să-și actualizeze dispozitivele cu 512 Ram, interfața lor consumă mai puține resurse. Ajungem la aplicații, mai precis jocuri, unde suportul pentru procesoarele dual core este restrâns, ce să mai vorbim de quad-core. NVidia promite jocuri optimizate pentru Tegra 3, însă cele mai cunoscute titluri nu se vor lansa exclusiv pe platforma lor, nu este în interesul dezvoltatorilor. Și ajungând la dezvoltatori, aceștia sunt deja buimăciți de numărul mare de configurații cu care trebuie să fie compatibile aplicațiile lor. Fiecare nouă platformă necesită o investiție din partea dezvoltatorului. Pentru acest motiv Apple, cu numărul lor foarte limitat de configuraţii hardware, beneficiază de prioritate.

Cum alegem? Este ușor să cedăm tentației și să ne asumăm angajamente la operatorii de telefonie mobilă pentru a avea “cel mai nou”. Pe termen lung însă, aceste capricii își vor spune cuvântul. Va veni vremea când vom avea nevoie de un nou smartphone dar nu va fi permis de contract. Quad-Core este în regulă, dar nu pentru mine, nu încă. Nu voi încerca să vă influențez, alegerile sunt ale voastre, sarcina mea este să vă informez. Ce vă pot garanta este că Mobilissimo va acoperi toate review-urile cu obiectivitate și vom încerca să vă îndreptăm către soluția justificată.

Vă aștept pe forum la o discuție despre ce vreți sau aveți nevoie în materie de smartphone-uri.

Project Glass al celor de la Google este deja în faza de testare şi implică o pereche de ochelari, care par SF, dar sunt mai aproape de a ajunge în magazine decât credeţi. Ochelarii arată ca în imaginea de mai jos şi ei nu implică acele clasice lentile, ci sunt mai degrabă un headset care înconjoară fruntea utilizatorului şi îi oferă informaţiile necesare.
 

Google vrea să redefinească în acest mod căutarea, fotografierea, interacţiunea cu locaţii virtuale şi cu cei dragi. Imaginaţi-vă că vi se afişează o hartă 3D în timp real, în vreme ce căutaţi un reper în oraş şi totul pe micul ecran al acestor ochelari Google Glass. Project Glass include şi recunoaştere vocală/căutare vocală, o zonă de notifacări afişată pentru mailuri sau chiar apeluri video. Puteţi şi da share la statusuri pe Google+, prin dictare sau puteţi să daţi check în folosind comenzile vocale.

Există şi posiblitatea navigării în meniurile acestui inedit gadget folosind privirea, un sistem testat deja de ceva vreme şi util mai ales în listele cu scroll precum playlisturile de melodii. Există şi posibilitatea de fotografie, cu o cameră discret integrată în această cască. Am văzut în numeroase jocuri şi filme SF soldaţi dotaţi cu astfel de echipamente, utilizate pentru comunicare, orientare şi analiză a mediului din jur. De ce nu ar deveni asta realitatea cotidiană?
 

Când vine vorba de muzica redată cu player-ul favorit, sunt cei dintre noi care nu fac compromisuri în ce privește calitatea audio și cei care ascultă muzică indiferent. De departe cel mai folosit dispozitiv pentru a reda muzică este smartphone-ul. Asta pentru că nimănui nu-i place să-și ocupe buzunarele cu diverse dispozitive, când smartphone-ul le poate face pe toate.Dar din punct de vedere calitativ smartphone-ul nu se ridică (încă) la nivelul unui dispozitiv dedicat.Însă se apropie.
 

Cu DAC sau fără. Un DAC (Digital-to-analog converter) este un microchip ce realizează conversia semnalului audio de la digital (MP3) la analog (ieșirea audio).Este prezent în sistemele Hi-Fi (high fidelity) dar și-a făcut loc și în majoritatea MP3 Player-elor și chiar în unele smartphone-uri. Prezența unui DAC într-un dispozitiv mobil înseamnă calitate audio foarte bună și consum energetic eficient datorită faptului că sunetul nu mai este procesat de CPU ci lăsat in grija DAC-ului, care se ocupă de tot ce înseamnă audio, inclusiv înregistrări sau convorbiri în cazul smartphone-ului.

Și software-ul este important. Majoritatea producătorilor implementează tehnologii menite să pună in valoare calitatea audio, indiferent dacă există sau nu un DAC. Samsung folosește “SoundAlive”, Sony folosește “DSEE” (printre altele), HTC are “Beats Audio” etc. În cazul MP3 Player-elor aceste îmbunătățiri software vin în completarea unui DAC pe când în cazul smartphone-urilor puține sunt cele care integrează un chip audio dedicat.
 

Marketing. Ce s-ar întâmpla cu divizia de player-e portabile de la Samsung sau Sony dacă smartphone-urile lor ar oferi calitate audio ireproșabilă? Este lesne de înțeles că marii producători nu vor înlocuirea MP3 Player-elor prea curând. Pentru acest motiv au lansat player-e hibrid, ce rulează sistemul de operare Android, cum este Samsung Galaxy Player sau Sony Walkman Z. Mai mult, Samsung integrează chip-uri audio în modelele flagship, Galaxy S/Nexus S au chip audio Wolfson, Galaxy SII folosește chip de la Yamaha, însă implementarea software este așa de jalnică, încât n-ai spune că integrează un DAC.

HTC Beats? Cei de la HTC nu au o divizie de MP3 Player-e portabile și teoretic n-ar fi dorit să aplice vreo strategie care să saboteze calitatea audio în smartphone-urile lor. Și cu toate acestea ei au ales sa implementeze doar software soluția “Beats”. Făra chip audio dedicat, aceasta se aplică doar în MP3 Player și la redare video. In ce privește modelele anunțate la MWC2012, HTC au anuntaț tehnologia “Authentic Sound Experience”, unde “Beats Audio” este prezent la nivel de sistem, fie că vă jucați sau ascultați muzică. Asta înseamnă că (în sfârșit) au introdus chip-uri audio.

iPod/iPhone/iPad. Toate integrează chip audio dedicat. Primele versiuni au folosit microchip Wolfson, pe când cele mai recente integrează Cirrus Audio. Și soluția software este bine implementată, fara tehnologii supraevaluate. Indiferent de opțiune, nu veți face rabat la calitate audio alegând un dispozitiv Apple. iPod excelează la portabilitate, iPhone la telefonie, iPad pentru ecranul mare dar toate se aud la fel de bine folosind ieșirea audio.

Alternativă. Un singur developer a lucrat pentru a îndepărta limitările software pe care Samsung le-a impus smartphone-urilor lor. Soluțiile Voodoo Sound pentru Galaxy S/Nexus S și alte dispozitive Android ce integrează chip audio Wolfson, și Voodoo LOUDER pentru Galaxy S II și Galaxy Note sunt esențiale pentru cei care dețin un dispozitiv compatibil și țin la calitatea audio.

Asistăm la moartea lentă dar sigură a MP3 Player-elor. Dar până atunci, pentru calitate audio desăvârșită, MP3-ul este cea mai bună soluție.Ne consolăm cu gândul că, în curând smartphone-ul le va face bine pe toate.
 

Vă anunţam de anul trecut ca în 2012 vom face trecerea de la micro SIM la nano SIM şi deja au început conflictele pe tema acestei tehnologii. După cum vă aşteptaţi, Apple e în centrul scandalului, luptându-se cu Motorola, Nokia şi RIM pentru drepturile asupra acestui standard.
 

Institutul European de Standarde ale Telecomunicaţiilor va supune la vot acest standard săptămâna viitoare şi se pare că există şi reprezentanţi ai companiilor care se opun implementării sale. Problema aici e că Apple ar avea deja designul pregătit pentru acest tip de SIM, folosind acel slot care se scoate folosind un ac, în vreme ce companii precum Nokia, Motorola sau RIM vor trebui să îşi modifice designul de terminale. Aceste 3 companii sunt îngrijorate şi în privinţa posibilităţii ca Apple să îşi fi strâns deja câteva brevete pentru tehnologia nano SIM şi să le ţină pregătite pentru eventuale procese.

Foarte amuzant mi se pare faptul că Apple ar încerca să mărească voturile pro nano SIM, înregistrând 6 filiale diferite ale sale din Europa drept votanţi la masa Institutului European de Standarde ale Telecomunicaţiilor. Fiecare dintre filiale poate avea chiar 45 de voturi, în vreme ce Nokia controlează doar 92 de voturi, deci Apple va atinge uşor majoritatea (6 x 45). Indiferent cine va avea câştig de cauză, tehnologia nano SIM e pe cale de a fi adoptată, iar viitorul începe să sune interesant: terminalele se măresc, dar SIM-urile se micşorează...