Ca prin minune, m-am trezit singur pe la 6 dimineaţa înainte să sune cele două telefoane pe care le-am setat să sune la 8. Ştiam că intrarea la conferinţa HTC e sub semnul întrebării, aşa că am plecat mai devreme. După ce am ajuns la Plaça d'Espanya unde avea loc expoziţia, am scos harta şi am luat-o către teatrul Lliure unde urma să aibă loc lansarea terminalelor HTC.
Având experienta conferinţelor de la Samsung şi LG, nu mi-am făcut probleme prea mari cu intrarea, adevărul e ca la ambele conferinţe am avut chiar reprezentanţi din România care ne aşteptau şi ne sunau să ne întrebe dacă întâmpinăm dificultăţi. Însă nici la Samsung nici la LG nu am avut probleme. Important era să ai o legitimaţie de presă şi un buletin sau paşaport.
Cum spuneam eram destul de încrezător că la fel va fi şi la HTC. Erwin însă îşi făcea griji, şi după ce am ajuns la intrare am început să-mi fac şi eu griji că la HTC nu o să pot intra. La intrare se aflau trei mese şi oamenii care aveau probleme erau trimişi la masa din mijloc. Eu tind să cred că la masa din mijloc era angajată o tipă (foto mai jos) care nu trebuia să spună altceva decât "I'm really sorry but it is not possible".
Eu înţeleg că nu ei iau decizii pentru HTC dar odată ce a aflat că nu am invitaţie puteam să spun orice, cum deschideam gura auzeam cum îmi spune foarte politicos "I'm really sorry but it is not possible"... şi eu sunt un tip insistent, aşa că am auzit acest "sorry not possible" de câteva ori. Când mi-am dat seama că aici chiar nu ai cum să intri fără invitaţie am plecat spre centrul de presă ca să trimit pozele de la intrarea la HTC şi să dau un tweet, măcar să ştie lumea că nu am intrat la conferinţă.
Foarte lejer m-am pus la masă, era loc ca în parcarea de la Real dimineaţa la 6, deci nu am avut probleme că nu o să găsesc net, şi i-am scris lui Erwin că acum chiar nu se poate intra. Eram sigur că dacă nu reuşeşte el să rezolve cu HTC România, nu o să intru. Dintr-o dată îmi spune să fug inapoi la prezentarea HTC, pentru că dacă primim răspuns pozitiv să fiu acolo pentru a nu rămâne pe afară. Timp aveam destul, deoarece că am ajuns foarte devreme.
Când am revenit la HTC am mai întrebat odată dacă pot să intru pt că reprezint 15.000 de romani de la www.htc-club.ro şi ca răsplată am mai primit un rând de "sorry but...." M-am liniştit, nu am mai insistat. Aşteptam un SMS de la Erwin în speranţa că se rezolvă treaba. (Ştiu că nu aşa trebuie să meargă lucrurile, ci trebuie să-ţi faci rezervare, etc... dar mai bine stăteam acasă???)
De plictiseală am început să fac poze şi cu alţii care aveau aceeaşi problemă, măcar să scriu pe twitter că uite mai sunt şi alţii :) Între timp Erwin a vorbit cu HTC România care au sunat la Londra ca să mă lase să intru, dar răspunsul lor a fost : “I'm really sorry, we're over capacity and there's simply no way we can fit him in." Când a dat Erwin forward la mesajul HTC mi-am pierdut orice speranţă, mai ales că lumea deja a fost lăsată să intre în sala unde urmau să aibă loc lansările.
Mă pregăteam să plec, când am văzut că a apărut un alt personaj (părea că este un fel de şefa peste cei care verificau documentele) şi am ridicat mâna şi am spus că voce mai tare că doresc să vorbesc cu ea. Tipa probabil că numai de mine nu avea chef şi nu m-a băgat în seamă. Totuşi mă deranja faptul că o singură stampilă mă despărţea de intrare, mai ales că ştiu că nu e mare brânză o conferinţă de presă, dovada fiind cele Samsung şi LG, care nu mi se par mai puţin importanţi decât HTC.
O tipă de la o masă de pe margine văzând că mă agit şi dau din mâini, probabil nu a vrut să atrag atenţia mai mult decât trebuia şi m-a chemat la ea pentru a-i spune care e problema. I-am spus. Nu condam nicio persoană care nu m-a lăsat să intru, dar totuşi dacă vezi că o persoană are anumite argumente, măcar poţi chema pe cineva care poate are altă putere de decizie, şi aşa şi eu m-aş fi liniştit. Această doamnă nu a vrut să mă refuze, astfel că se prefăcea că mă caută pe liste, deşi i-am spus că sigur nu sunt pe listă. Între timp au ajuns tot mai mulţi întârziaţi, s-a creat o mică îmbulzeala şi în momentul acela a sosit tipa pe care eu o consideram şefa tuturor şi a zis: "Let everybody in..."
Chiar şi atunci timp de câteva secunde, responsabila cu intrarea a ezitat să-mi pună ştampila pe mână, ca şi cum ea totuşi ar fi vrut să o întrebe pe şefa ei dacă să mă lase chiar şi pe mine fără invitaţie, spunând apoi că se pare că e ziua mea norocoasă :) Când mi-a pus ştampila pe mână, m-am simţit de parcă s-ar fi deschis porţile raiului pentru mine, asta din cauză că de cel puţin de două ori am fost 100% sigur că nu o să intru, dar asta nu înseamnă că am renunţat la speranţe. Probabil v-am plictisit cu descrierea alungită, dar altfel nu cred că aş fi putut reda ce am simţit eu acolo. Când am intrat în sală, lumina era stinsă şi pe ecran rula un filmuleţ în loop cu nişte imagini filmate în oraş dar stilizate, astfel încât oamenii să arate ca şi cum ar fi de jucărie. Clipul arata foarte bine şi chiar era în concordanţă cu evenimentul. Scriu asta pentru că mai târziu au prezentat un filmuleţ care nu era potrivit evenimentului, din puncul meu de vedere.
Nu sunt un specialist în organizarea de conferinţe sau show-uri, dar totuşi nu am venit de pe munte ca să îmi dau cu părerea, şi dacă altcineva are o altă opinie despre ceva ce am relatat eu, e liber s-o spună.
Primul lucru plăcut la conferinţa HTC a fost faptul că erau cabluri de reţea trase la fiecare scaun din sală, astfel că m-am bucurat enorm din cauză că am ştiut că o să pot transmite poze şi impresii pe twitter. Ce schimbare imensă era acest aspect, dacă luăm în considerare că înainte cu doar câteva minute nu aveam nicio şansă să intru, şi iată acum o să mai şi transmit aproape live. A început showul, totul părea foarte bine pus la punct, decorul era impresionant, şi lumea era nerăbdătoare să afle noutăţile, chiar dacă deja unele lucruri se ştiau.
Dacă ţin minte bine, prima gafa a fost un sunet foarte puternic care le-a scăpat celor care regizau evenimentul. După un timp au vrut să ne prezinte un filmuleţ şi nu au putut, au spus o glumă şi au trecut mai departe cu prezentarea primului telefon, cred că era vorba de HTC Thunderbolt. Dar când nici la a doua încercare nu au reuşit să dea drumul la film, atunci ni s-a spus că trebuie să luăm o pauză până se remedieaza problema. Cred că a fost o alegere bună. Decât să o ţii tot aşa mai bine te opreşti. Am postat un tweet atunci, ceva de genul.. „probabil că s-au dus să-i taie capul celui responsabil acum pe loc, nu au mai avut răbdare până la sfârşit”.
După remedierea problemei nu au mai intervenit întreruperi. Totuşi asemenea gafe îl fac pe om să-şi cam piardă entuziasmul cu care a pornit, ceea ce s-a văzut şi la LG, unde nu a mers videoconferinţa live pe care au încercat să o realizeze. Am asistat la prezentările terminalelor dar cum am scris şi mai sus parcă HTC a lăsat-o mai moale nu mai avea acel avânt de la începutul conferinţei. Un lucru care mie nu mi-a plăcut a fost clipul în care au prezentat beneficiie gamingului. Acel clip era aproape un tutorial despre cum poţi folosi terminalul să joci tenis cu alţi utilizatori. Aflăm şi că poţi să conectezi la televizor gadgetul,că poţi să foloseşti un controler, etc, etc... şi aceste aspecte erau prezentate de un tip care stătea pe un scaun în faţa televizorului şi făcea aceste chestii. Era total lipsit de dinamism şi nu avea niciun pic de imaginaţie.
Eu cred că lansările (pentru orice produs) nu trebuie să fie prea tehnice, o lansare e un eveniment mai mult artistic după părerea mea, deci contează mai mult show-ul, să impresionezi publicul, nu să scrii o listă cu specificaţiile tehnice ale produsului tău. Trebuie să subliniez faptul că nu sunt fan Samsung, nu sunt fanul nici unui brand. Normal că am şi eu preferinţele mele, dar aici la MWC chiar îmi dau silinţa să fiu obiectiv, însă după părerea mea, din lansările de terminale pe care le-am văzut până acum, Samsung a făcut cea mai bună treabă.
Nu e mare scamatorie, trebuie să faci din ţânţar armăsar, chiar asta înseamnă showbizzul, duci totul la superlativ, îţi prezinţi produsul în aşa fel încât oamenii să se distreze, să se simtă bine şi să nu-i plictiseşti. Oricum dacă "vorbele" tale nu sunt acoperite de fapte, publicul te va sancţiona ulterior, dar atunci în momentul în care tu le prezinţi produsul, publicul te crede pe cuvânt. Încă o gafă din punctul meu de vedere a fost să mai inviţi pe scenă pe cineva ca să vorbească după ce tu ai prezentat toate produsele. E clar că majoritatea jurnaliştilor după ce aflau cam tot ce se putea afla, o să se grăbească să plece, mai ales că suntem la un congres mondial, nu la un eveniment al unei singure firme. Dacă era o zi oarecare în afară MWC, atunci probabil nu pleca lumea, dar e jenant pentru cel care vorbeşte să vadă cum lumea pleacă . Aceste gafe, eu nu le pun pe seama HTC, ci a firmei organizatoare, dar probabil că HTC şi-a dat acordul la acest scenariu.
După ce s-a terminat conferinţa am ieşit din sală pentru a vedea produsele tocmai lansate. M-am mirat foarte tare când am văzut că nu avem voie nici măcar să atingem tabletul (HTC Flyer) şi cele două terminale Facebook (HTC ChaCha şi Salsa). Totuşi, cei care nu au fost la conferinţă, sau după (mă refer la după, din cauză că atunci când nu m-au lăsat să intru, totuşi m-au invitat la prezentările terminalelor de după conferinţă) nu avea cu să filmeze sau să fotografieze aceste trei produse decât în vitrină. Cei de la HTC care prezentau terminalele erau foarte amabili şi răspundeau la orice întrebare, chiar dacă răspunsul era "we don't know for the moment" şi dacă îi rugai să îţi facă o prezentare pentru că tu să o filmezi, o făceau, dar repet nu aveai voie să atingi aceste trei produse.
Celelalte terminale erau legate de mese şi puteai face orice cu ele. Aici vreau să vă spun că m-a impresionat telefonul HTC Incredible S, e fantastic. Eu mai am pe retină urma lăsată de Samsug Galaxy S2, dar am şi anumite dubii în ceea ce priveşte durata bateriei. Când am filmat o prezentare a lui Samsung Galaxy S2 chiar prezentatorul mi-a spus că multă lume îl roagă să scoată bateria fiindcă ei nu cred că telefonul are baterie. Adevărul e că după ce ţii în mâna telefoane de genul HTC Incredible S, Sony Ericsson Xperia Arc sau orice alt terminal de dimensiuni comparabile cu Galaxy S2 începi să ai dubii. E prea uşor acel telefon, e anormal de uşor. Când am pus mâna pe el, am avut senzaţia că ţin în mână un telefon din magazinele Orange sau Vodafone care în loc de ecran are în interior o hârtie şi nu are baterie. Acestea sunt de obicei modele „dummy” de prezentare, dar senzaţia persista de fiecare dată când trec pe la standul Samsung.
Având în vedere că HTC nu ne-au lăsat să punem mâna pe telefoanele Facebook şi pe tabletă, ceea ce înseamnă că ele nu sunt încă funcţionale 100%, nu m-ar mira că Samsung să fi prezentat aceste telefoane fără baterie, ele fiind toate legate de mese cu un cablu şi având şi alimentarea activată. Dacă mă gândesc bine, cei de la Samsung aveau tot timpul toate telefoanele funcţionale, pe când la standul LG după câteva ore greu mai găseai 2-3 telefoane funcţionale din cauză că aveau bateriile descărcate.
Ca să revin la HTC, dacă ar fi să aleg un telefon HTC aş alege Incredible S, terminalul fiind arătos. Nu mă încântă în mod deosebit spatele bombat, dar mă mi se pare foare atractiv acel material cu care este acoperit spatele telefonului, un fel de plastic cauciucat, sau cauciuc plastificat, nu pot spune sigur. Am avut timp să "butonez" smartphone-ul şi trebuie să recunosc că se mişcă foarte bine. Am făcut şi poze, am şi filmat cu el, merge totul ca uns, nu sacadează nici la filmare nici la redare. Pozele păreau clare., dar pe de altă parte nu ştiu ce aşteptări trebuie să am de la un telefon în ceea ce priveşte filmatul.
După ce am trimis către Mobilissimo fotografiile şi un filmuleţ făcut cu hands on-ul de la HTC, a venti timpul să merg la standul Toshiba. Cu redacţia procedăm în felul următor: ei îmi trimit programul pe ziua următoare cu principalele subiecte, eu mă duc şi filmez şi fotografiez tot ce mi se cere şi pe cât posibil scriu pe Twitter şi trimit pozele şi filmările. Cu alte cuvinte eu sunt cel care caută unde sunt standurile diferitelor firme.
Nu exagerez când spun că minim 3 ore am căutat standul Toshiba. Am citit lista cu firmele prezente de zeci de ori, am mers la centrul de presă şi am reluat acest proces de câteva ori şi cu cei de la Informaţii. M-am dus la organizatorii evenimentului şi ne-am uitat pe listă, pentru a căuta Toshiba, apoi au sunat la birouri să afle unde are standul compania, am luat catalogul official şi l-am răsfoit de mai multe ori şi tot nu am găsit nimic despre Toshiba. Culmea era că toată lumea spunea că Toshiba este prezenta la MWC, absolut toţi. Deja la un moment dat m-am gândit că poate vin cu un alt nume şi din cauza asta nu-i găsesc.
Până la urmă s-a elucidat misterul. Toshiba este prezenta la Barcelona, dar nu în interiorul expoziţiei, ei au un stand sau mai bine spus un centru de prezentare într-o altă clădire din afară şi nu necesită legitimaţie sau alte formalităţi. Înainte de a merge la acest stand, am primit mesaj de la Erwin să merg repede să filmez discursul lui Eric Schmidt. Asta am şi făcut. Am ajuns la faţa locului şi nu mai erau locuri decât în rândurile de sus, şi aici rândurile de sus au fost chiar foarte sus, dar nu a fost o problemă pentru că se auzea excelent. De văzut se vedea foarte bine pentru că Eric era filmat în prim plan de o cameră, iar imaginea era proiectată pe ecranul din spatele lui. Singurul dezavataj era că dacă doreai să pui întrebări nu aveai nicio şansă să ajungă microfonul la tine sus, la etajul 4 sau cât o fi fost.
De la discursul Google nu am rămas cu prea multe, eram oricum deja foarte obosit dar un lucru mi-a atras atenţia. Când Mr. Schmidt ne-a prezentat viziunea lui pe următorii 10 ani, a dat un exemplu de genul.... o să citez cu aproximaţie "dacă eu mă plimb prin oraş şi telefonul meu ştie că am nevoie de o pereche nouă de pantaloni, iar telefonul vede că mă îndrept într-o direcţie unde există două magazine care vând pantaloni, dar la unul există reducere de 20% iar la celălalt reducere de 30%, atunci telefonul îmi va sugera să mă îndrept spre acel magazin. Dacă voi fi de acord, atunci până când ajung la magazin, pantalonii pe măsura mea şi pe gustul meu vor fi deja împachetaţi şi eu nici măcar nu va trebui să bag mâna în buzunar după bani, ci doar voi întinde telefonul şi voi plăti într-o fracţiune de secundă şi voi avea pantaloni noi".
Aceasta viziune nu mi-a atras atenţia pentru că mi se are imposibilă sau pentru că mi se pare fantastică, ci din cauză că totul pare atât de rapid şi când mă gândesc la rapiditate îmi aduc aminte de o prezentare teleshopping. În această ni se prezentă parcă un robot de bucătărie care taie tot în câteva secunde. Chiar şi cea mai complicată mâncare, pe care trebuie s-o toci minute în şir şi apoi să tot amesteci la ingrediente jumătate de zi, ei bine acest robot rezolva totul foarte rapid. E ora 4 dimineaţa şi sunt obosit,dar chiar nu delirez când pun laolaltă aceste gânduri. Vreau să spun doar că, dacă tehnologia ne face să nu mai savurăm viaţa, atunci degeaba ne face viaţa mai uşoară.
Aş mai putea dezvolta ideea dar probabil a înţeles toată lumea la ce mă refer.
După discursul lui Eric Schmidt am plecat spre restaurantul unde ne aşteptau cei de la Toshiba. Nu am pierdut nimic prin faptul că nu am găsit standul Toshiba, pentru că ei au organizat o întâlnire cu presa unde cu multă răbdare prezentau produsele lor noi. Prezentarea se realiza pentru fiecare journalist în parte şi acolo am realizat şi eu fimarea tabletei Toshiba.
Se pare că nu am de ales şi va trebui să îmi cumpăr şi eu un smartphone şi o tabletă pentru că neutilizând aceste device-uri zi de zi, nu prea pot să răspund la întrebarea: care ţi s-a părut mai bun? Ideea e că nu ştiu exact încă, tot ce pot să spun este că dacă ar fi să am un smartphone şi după aceea să îmi cumpăr o tabletă, cu siguranţă aş achiziţiona cea mai mare tabletă existentă. Şi asta pentru că dacă tableta e doar cu câţiva inci mai mare decât smartphoneul meu, nu prea îi văd rostul, mai ales dacă nu pot să scriu lejer în mod portret pe tastatura QWERTY, aşa cum spuneau cei de la LG. Eu dacă o să scriu pe tableta cel mai probabil o să scriu în mod landscape că de pe o tastatură normală.
Ce ar mai fi de adăugat e că am avut parte de o surpriză plăcută. Ei bine eu mai folosesc o cărămidă care se numeşte Nokia E90, dar îmi place la nebunie tastatura fizică. Dacă mai spun că am primit acest telefon în dar de la soţia mea, probabil că e uşor de înţeles de ce ţin aşa mult la el, chiar dacă uneori handsetul îmi trage pantalonii jos când îl ţin în buzunar. Ca să nu mai spun că m-am cam simţit jenat când primeam mesaje şi trebuia să-l scot din buzunar la conferinţele Samsung, LG sau HTC.
Surpriza a fost următoarea: la întâlnirea cu presa de la Toshiba am fost întâmpinat, ca şi toţi ceilalţi de altfel de dna. Eva Heller, Manager Media al Toshiba Europe. Dânsa mi-a dat dosarul de presă, care constă într-un stick de 4Gb pe care se afla toată informaţia de care poţi avea nevoie în format electronic, dar mi-a spus că toate aceste informaţii există şi pe web.
Eu ştiind că nu o să ţin minte adresa pe care o să mi-o spună, am scos, iarăşi puţin jenat, cărămida din buzunar şi am început să scriu. Şi când respectivă doamna a văzut ce am în mână, mi-a spus foarte încântată că şi ea are un telefon la fel, şi a scos la rândul ei cărămida din geantă :)
Din acel moment am devenit prieteni. E deja foarte târziu/devreme, trebuie să mă odihnesc pentru că mâine începe crossul standurilor. Dacă până acum am mers mai mult la conferinţe, de acum încolo o să merg mai mult pe la standuri şi o să avem filme şi fotografii noi de la produsele nou lansate.
Mobilissimo.ro are Forum! L-am făcut pentru voi, avem multe să vă oferim prin intermediul lui! :)